skink, tattoo, tattoos, tatuaj, tatuaje, piercing, semi-permanent, permanent, make-up, machiaj, contur, buze, ochi, sprancene, cosmetic, cosmetica, studio, salon, saloane, art, flash, foto, galati, braila, galerie, galleries, gallery, tatoo, tattooskink, tribal, temporar, aftercare, ingrijire, cercei, pizda, pula, penis, sex, xxx
1. Bandajul se îndepărtează după două, trei ore.
2. Tatuajul se clătește cu apă rece și se șterge prin tamponare cu un prosop de hârtie.
3. Se aplică unguentul de câte ori este nevoie, înlăturându-se excesul prin tamponare cu un prosop de hârtie.
4. Nu se bandajează.
5. În prima săptămână se evită contactul cu apa.
6. În prima lună nu se recomandă expunerea îndelungată la soare.
7. Nu se cojește și nu se scarpină locul tatuat.
8. Mâncărimea se înlătură prin lovirea ușoară a zonei tatuate sau ștergerea ei cu alcool.
9. Tatuajul se va acoperi cu îmbrăcăminte curată și largă.
Bandajul se îndepărtează după cel puțin două ore, timp suficient pentru ca rana să nu mai sângereze. Tatuajul va fi clătit cu apă rece, care va închide porii, oprind astfel ieșirea cernelii și sângerarea (dacă mai sângerează). Nu se va folosi la clătire o cârpă udă sau un prosop ud, pentru a nu provoca rănirea locului tatuat. Se clătește cu mâna și se tamponează cu un prosop de hârtie. (Nu se șterge și nu se freacă, doar se tamponează)
După tamponare se aplică puțin unguent, (Bepanthen® - unguent, Baneocin® - unguent sau Kanamicină® - unguent oftalmic) ori de câte ori este nevoie pentru a preveni uscarea exagerată. (Tatuajele negre, înaintea unguentului se vor tampona cu puțin alcool pentru a le păstra curate și moi). Surplusul de unguent se absoarbe cu un prosop de hârtie; tatuajul va absorbi atât unguent cât are nevoie.
Nu se va acoperi cu bandaj. Trebuie expus la aer ca să poată respira, ceea ce va grăbi vindecarea. Îmbrăcămintea trebuie să fie curată și largă, pentru a nu infecta și irita zona tatuată.
Sub duș, tatuajul se acoperă cu un strat gros de unguent. Apa este cel mai rău mediu pentru tatuaj.
Sub apă, cojile se umflă și cad prea devreme. Un tatuaj bine întreținut va arăta mult mai bine după vindecare. Când nu este bine îngrijit, tatuajul pare decolorat, șters și nu prea strălucitor.
Locul tatuat nu se scarpină oricât de tentant ar fi. Cojile trebuie să cadă în mod natural. În caz contrar, locul va rămâne șters și decolorat, și se va observa după vindecare. Lovirea ușoară a locului, va atenua mâncărimea. (Uneori se poate șterge cu puțin alcool). Tatuajul este vindecat când cojile cad singure.
În prima săptămână după vindecare, tatuajul nu va arăta foarte bine. După ce cojile cad, la suprafața tatuajului va apărea un strat de piele albicios. Este piele moartă, care va cădea după câteva zile. Câteodată, ungând locul cu vitamina E, tatuajul va arăta mai bine. Tatuajele negre se vindecă mai repede decât cele colorate. Expunerea la soare nu este indicată, pentru câteva luni, dacă este posibil. (Soarele decolorează tatuajele noi și determină îmbătrânirea lor în timp. În special cele colorate)
Complicațiile care pot surveni în urma unui tatuaj?
• Infecții - echipamentul nesterilizat de tatuat și acele ori cerneala reutilizate, pot transmite boli ca HIV, hepatita sau infecții ale pielii.
• Reacții alergice - pigmenții conținuți de cerneală pot cauza ocazional reacții alergice. Chiar dacă se întâmplă foarte rar, tratamentul este anevoios, deoarece pigmenții sunt dificil de înlăturat din piele.
• Granulom - aceștia sunt mici noduli ce se pot forma în jurul corpurilor străine din organism, respectiv al pigmenților din vopsea.
• Keloide - persoanele predispuse la apariția cicatricilor keloide (cicatrici intradermice extensive, cu dezvoltare exuberantă, ce apar ca răspuns la traumatisme ale tegumentului), pot dezvolta boala ca urmare a tatuajului.
• RMN (rezonanță magnetică) - unele persoane pot simți arsuri sau zona tatuată se poate inflama, in urma unui control RMN.
Aveți obligația de a contacta operatorul și/sau un cadru medical, la primele semne de inflamație anormală, posibilă infecție, sângerare sau vindecare întârziată!
Fiecare organism este unic și perioada de vindecare a piercing-ului, poate varia considerabil de la o persoană la alta. O îngrijire corespunzătoare (sau dimpotrivă), afectează semnificativ durata de vindecare.
Este foarte important ca piercing-ul să fie spălat de trei ori pe zi în primele trei zile, de două ori pe zi, următoarele trei zile, apoi o dată pe zi până la vindecare.
În primul rând trebuie îndepărtate toate secrețiile care apar în jurul piercing-ului (aceste secreții trebuie să apară doar în prima perioadă a procesului de vindecare).
În cazul apariției unor semne de infecție, poate fi folosit un unguent cu antibiotic (nu mai mult de zece zile). Unguentul trebuie aplicat după spălare.
Pentru piercing-ul oral (limbă, buză sau obraz), se clătește gura după fiecare masă cu un antiseptic (Citrolin®). Se vor evita în primele trei zile condimentele, sarea, acriturile și băuturile acidulate, care pot irita piercing-ul. Înghețata sau chiar un cub de gheață, pot reduce din inflamație.
Cu o îngrijire adecvată, infectarea piercing-ului este rară. Dacă se întâmplă, trebuie consultat un medic.
DACĂ INFECȚIA APARE LA PIERCING-UL NAZAL, TREBUIE URGENT CONSULTAT UN MEDIC. O INFECȚIE ÎN ACEASTĂ ZONĂ POATE FI FATALĂ.
O mică durere și o înroșire (ce poate dura în unele cazuri câteva luni) este normală la începutul perioadei de vindecare. Dacă durerea și roșeața se amplifică pentru o perioadă mai lungă de timp, poți avea o infecție.
Unii consideră că la sfârșitul perioadei de vindecare pot scoate bijuteria pentru un timp. Acest lucru nu e întotdeauna adevărat. Pentru piercing-ul în ureche, nas și sept trebuie lăsată bijuteria în permanență cel puțin trei luni (șase luni pentru toate celelalte piercing-uri). Chiar dacă locul este vindecat, fistula (canalul piercing-ului) se cicatrizează mult mai greu. Mai mult chiar, dacă bijuteria este scoasă prematur, țesutul delicat din interior poate fi rănit la reintroducerea bijuteriei.
O dietă echilibrată și un supliment de minerale, sunt foarte importante. Procesul de vindecare poate fi accelerat luând o tabletă de zinc (50mg) de două ori pe zi.
Perioade de vindecare
Ear
Lobul urechii (Ear lobe) 4-6 săptămâni
Cartilagiul urechii (Ear cartilage) 3-6 luni
Tragus (Ear tragus) 3-6 luni
Nose
Nas (Nostril) 6-8 săptămâni
Sept (Septum) 4-8 săptămâni
Facial
Sprânceană (Eyebrow) 6-8 săptămâni
Obraz (Cheek) 6-8 săptămâni
Oral
Buză (Lip) 8-10 săptămâni
Limbă (Tongue) 3-6 săptămâni
Others
Buric (Navel) 9-12 luni
Hand web 6-12 luni
Sfârc - femei (Female nipples) 6-8 săptămâni
Sfârc - bărbați (Male nipples) 3-6 luni
Complicațiile care pot surveni în urma piercing-ului:
• Alergia la bijuterie - apare în special ca rezultat al expunerii la materiale ce conțin nichel sau alte metale și substanțe toxice;
• Deplasarea bijuteriei - atunci când părți sau întreaga bijuterie se afundă în profunzimea pielii sau se deplasează de la locul de implant după piercing; aceasta se întâmplă de obicei atunci când se folosesc bijuterii neadecvate de piercing, destinate altor părți ale corpului, dacă bijuteria este prea subțire sau dacă este mișcată mult înainte de vindecarea rănii; aceasta poate fi o problemă în cazul plasării acestora subcutanat (implant), ceea ce determină migrarea bijuteriei prin/sau sub piele, departe de punctul original de inserție;
• Cicatrizarea defectuoasă - poate să apară în urma inserției deficitare a bijuteriei, deplasării acesteia sau ca urmare a unei infecții;
• Inflamarea locală severă - ca urmare a piercingului, fiind mult mai periculoasă pentru piercingul oral; acest fenomen este diminuat prin alegerea corectă a bijuteriei;
• Infecțiile locale - se pot vindeca prin măsuri adecvate de îngrijire, respectiv igienă locală;
• Septicemia - este o infecție sistemică gravă, care poate afecta întregul organism; necesită îngrijiri medicale imediate de specialitate;
• Sângerarea - este un fenomen care apare la toate procedurile de piercing. Zonele care prezintă risc crescut de sângerare ca urmare a piercingului sunt: zona genitală, limba și buzele.
• Tatuajul se clătește cu apă rece (va închide porii, oprind astfel ieșirea pigmentului și sângerarea) și se șterge prin tamponare cu un prosop de hârtie.
• Se aplică unguentul (Kanamicină® - unguent oftalmic) ori de câte ori este nevoie, pentru a preveni uscarea exagerată. Surplusul de unguent se absoarbe cu un prosop de hârtie; tatuajul va absorbi atât unguent cât are nevoie.
• În prima săptămână se evită contactul îndelungat cu apa.
• Nu se cojește și nu se scarpină locul tatuat. Cojile trebuie să cadă în mod natural.
• În prima lună nu se recomandă expunerea prelungită la soare. Soarele decolorează tatuajele noi și determină îmbătrânirea lor în timp.
• Persoanelor predispuse la herpes, li se recomandă preventiv, administrarea de Zovirax® - tablete (conform prospectului).
Notă - după cel puțin două săptămâni, dacă este necesar, se recomandă revenirea la studio pentru un eventual retuș al zonelor mai slab acoperite; (în prețul machiajului permanent este inclus un singur retuș gratuit).
Tatuaje care rezistă doar câteva luni. Sau câțiva ani?
From Karen Hudson, for About.com - Your Guide to Tattoos / Body Piercings
Bănuiesc că ai auzit de așa-numitele tatuaje semi-permanente, cele care durează doar șase luni. Sau șase ani?
Se pare că nimeni nu știe cu exactitate, și asta pentru că nu pot fi făcute. Oricum, zvonurile sunt reale și unele persoane chiar pretind că pot face astfel de tatuaje. Unii declară că tatuajul dispare după șase luni până la un an, alții, aproximează între trei și cinci ani. Cei din urmă sunt ceva mai isteți: cine îi mai găsește după cinci ani?
De ce doresc oamenii un tatuaj semi-permanent? De ce este această idee atât de populară? Deoarece nu vor să se implice. Peste 40% din cupluri sfârșesc printr-un divorț; deci, uneori trebuie să trăiești cu tatuajul mai mult decât cu perechea ta! E ușor de înțeles de ce ideea unui tatuaj "de scurtă durată" surâde multora. Te-ai răzgândit? Nici o problemă. În câteva luni va dispare.
Ei bine... NU!
De fapt, atunci când pigmentul este introdus în piele, acolo rămâne. Se mai șterge cu timpul, dar nu dispare. Nu există o cerneală magică, ce dispare după o perioadă determinată de timp.
Unii spun că introduc pigmentul atât de superficial, încât tatuajul nu devine permanent; că pigmentul va intra cumva într-un strat de piele temporar, care se curăță cu timpul. Acest lucru este de asemenea imposibil. Sunt trei straturi de piele, majoritatea tatuajelor sunt făcute în cel de al doilea strat. Dar dacă e făcut doar în primul strat al pielii (ceea ce necesită o precizie chirurgicală, o adevărată magie chiar), tatuajul va dispare foarte repede. Dar nu total. Nimeni nu ar putea garanta că pigmentul nu a pătruns mai adânc. Ce ar rămâne, ar fi un "semi-tatuaj" nedefinit, unele umbre, cu puncte de culoare pe ici-colo.
"Klicks Tattoo" citează "The Times", unde Dr. Arthur Morris - chirurg plastician - spune: "Un tatuaj rămâne doar dacă e făcut în dermă (stratul de celule de sub epidermă). Cu alte cuvinte, nu există cale de mijloc". În același articol se mai spune: "Studiourile profesionale, nici măcar nu menționează aceste așa-numite tatuaje temporare. Acestea sunt făcute prin saloanele de coafură sau standuri prin super-market-uri. Iar cei ce le fac, pot chiar crede că sunt temporare". În acest caz, tatuajele semi-permanente sunt făcute de către creduli, credulilor.
În concluzie, nu este decât o înșelătorie. "Stick-on tattoos" (desene care se aplică pe piele cu ajutorul hârtiei) sunt temporare (3-7 zile), cele făcute cu henna sunt temporare (2-4 săptămâni), iar tatuajele sunt permanente. Acestea sunt opțiunile reale pe care le aveți. Dacă nu ești pregătit să păstrezi tatuajul tot restul vieții, poate ar fi mai bine să nu-ți faci unul deloc.
Câteva cuvinte despre piele
Pielea este cel mai mare organ al nostru. Pielea întinsă a unui om adult acoperă o suprafață de circa 2 metri pătrați și are o greutate de aproape 3kg.
Grosimea pielii variază între 0,5 și 5mm. Pielea este relativ subțire în regiunile corporale puțin expuse la uzură sau presiune și mai groasă pe suprafețele care sunt mai solicitate, de exemplu pe tălpi.
La microscop se poate observa că pielea este formată din două straturi. Stratul extern, cornos al epidermei este format din 20-30 de rânduri de celule moarte. Aceste celule sunt așezate una peste alta, asemeni unor țigle, de aceea pielea se întinde cu ușurință în timpul mișcării. În fiecare zi, mii de celule se desprind de pe piele, dar aceasta nu se uzează, fiindcă celulele moarte sunt înlocuite în permanență cu altele noi. Sub epidermă, în stratul germinativ, celulele se află într-o continuă diviziune. Celulele nou formate sunt apoi încărcate cu o proteină rezistentă, cheratină, care determină cheratinizarea celulelor. Pe măsură ce iau naștere celule noi pe dedesubt, cele cheratinizate vor fi împinse spre exterior. O celulă ajunge în stratul extern în trei, patru săptămâni, aceasta fiind durata ei de viață. Celulele moarte se desprind de piele sub forma unor solzișori abia vizibili. Un om în timpul vieții, pierde sub această formă cam 18kg piele. Sub epidermă se găsesc celulele pigmentare, melanocitele. Acestea produc pigmentul numit melanină prin procesul denumit melanogeneză. Melanina are rolul de a ne proteja de efectele dăunătoare ale radiațiilor ultraviolete. Melanina absoarbe energia luminii, devenind mai închisă la culoare; acesta este motivul pentru care pielea se bronzează, dacă este expusă la soare. Mai târziu, melanina migrează spre suprafața pielii și se desprinde împreună cu celulele moarte - pielea bronzată devine palidă cu timpul. La cei cu pielea mai închisă, melanina este produsă în cantități mai mari.
De ce să-mi fac un tatuaj?
Oamenii se tatuează din diferite motive. Pentru a-i fi pe plac partenerului, pentru că dorește să aparțină unui grup ce poartă tatuaje, pentru că se identifică cu o anumită sub-cultură recunoscută pentru tatuajele sale, pentru a-și exprima independența, individualitatea sau unicitatea...
Toate acestea sunt motive pertinente pentru care oamenii se tatuează. Oricum, datorită faptului că tatuajul e permanent, încearcă să-ți imaginezi ce vei face peste 10 sau chiar 20 de ani. Poate vei fi un rebel, iar pânza de păianjen de la încheietura mâinii tale va arăta chiar bine; sau poate vei fi înconjurat doar de oameni conservatori, care se vor uita urât la tatuajul tău, iar tu va trebui să-l acoperi mereu cu cămăși cu mânecă lungă. Ai vrea să porți mereu cămăși cu mânecă lungă chiar daca vremea afară e călduroasă?
Doare?
Aceasta este prima întrebare pe care o pune majoritatea oamenilor. Răspunsul este da. Dar ceea ce vrei să știi cu adevărat este "cât de tare doare și dacă pot suporta durerea?".
NU este chiar atât de rău pe cât îți imaginezi. Durerea provine de la un grup de ace (3, 5, 7...) ale mașinii de tatuat, care-ți perforează pielea foarte rapid. Oricum senzația nu este aceeași cu înțepătura unei injecții - este mai mult o vibrație continuă.
Durerea de asemenea poate varia, în funcție de partea corpului pe care se lucrează; zonele cu piele mai subțire de la încheieturile mâinilor sau picioarelor, precum și zonele osoase, sunt mai dureroase decât altele. Unele tipuri de ace chiar, sunt mai dureroase decât altele (cele folosite pentru contur de exemplu).
Amintește-ți că ești voluntar în această experiență, gradul de durere depinde de atitudinea ta psihică.
NOTĂ: Nu consuma alcool pentru a atenua durerea. Alcoolul dilată vasele sanguine și vei sângera mai mult decât e normal.
Doare?
Mai puțin decât te aștepți. De fapt, procesul a atât de rapid încât cea mai dificilă e frica și anxietatea care îl preced. Oricum, marea majoritate zâmbește la sfârșit. Asta nu înseamnă că nu există durere deloc; dar durerea este diferit percepută de fiecare om în parte. Cu alte cuvinte, mai multe persoane pot suporta grade diferite de durere. Disconfortul pe care îl simți durează mai puțin de o secundă, în schimb, te bucuri de noua ta bijuterie cât timp dorești.
Ce pot și ce nu pot să fac în timpul vindecării?
Consideră piercing-ul ceea ce este de fapt: o rană. Nu vrei să iriți o rană în timp ce se vindecă, nu? Trateaz-o cu blândețe - tot timpul. În felul acesta organismul tău va vindeca mai repede rana. și nu uita niciodată: spală-te pe mâini de fiecare dată înainte de a umbla la piercing.
Pot curăța cu alcool?
NU. Alcoolul nu este conceput pentru uz intern și nu va face decât să irite locul și va complica procesul de vindecare.
Când pot înlocui bijuteria?
Perioada de vindecare a piercing-ului poate varia considerabil de la o persoană la alta. Trebuie să iei în considerare două lucruri: perioada inițială de vindecare (organismul creează un strat subțire de piele între tine si bijuterie) și perioada totală de vindecare, atunci când piercing-ul este complet vindecat. Când decizi cât de mult să aștepți până înlocuiești bijuteria, amintește-ți că nu vrei să redeschizi rana; asta va întârzia vindecarea și necesită o grijă deosebită pentru a preveni o eventuală infecție. În concluzie, ar trebui să aștepți până piercing-ul nu mai este sensibil, atunci când te poți "juca" cu bijuteria, când poți trage de ea și o poți răsuci fără să simți niciun disconfort.
De ce trebuie să pun prima dată o bijuterie din titan sau oțel?
Acestea sunt cele mai bune materiale pe care organismul tău le poate suporta, fără a declanșa o reacție adversă la noul corp străin din organismul tău.
Ce înseamnă "eliminarea" sau "migrarea" bijuteriei?
Eliminarea apare ca urmare a presiunii din spate asupra bijuteriei, sau pur și simplu organismul refuză să accepte piercingul. Orice piercing care a suferit o "trauma majoră" (infecție, alergie, iritație) poate fi eliminat. Unele bijuterii vor migra către un loc mai confortabil și apoi se pot opri. Anumite tipuri de bijuterie sunt mai predispuse eliminării decât altele: cele cu bara dreaptă de exemplu față de cele cu bara curbă. Locul ales pentru piercing poate de asemenea cauza eliminarea. Aceasta poate apare foarte repede (imediat ce a fost montată bijuteria) sau mult mai târziu (câțiva ani).
De ce nu este indicată folosirea pistolului pentru piercing?
Folosirea pistolului este o procedură foarte nesănătoasă pentru organism. Pistolul produce o traumă țesutului forțând o bijuterie ne-ascuțită prin piele, ceea ce va crește riscul unei infecții sau unei vindecări anevoioase. Toate bijuteriile trebuiesc montate cu ajutorul acului (conceput special pentru a-și face loc printre țesuturi).
O altă problemă a pistolului pentru piercing este faptul că nu poate fi sterilizat corespunzător datorită părților din plastic din care este făcut, crescând astfel riscul unor infecții bacteriene. Totodată forma bijuteriei folosită în piercing-ul cu pistolul nu se pretează la piercing-ul corporal (este prea scurtă și comprimă țesutul), iar materialul din care este confecționată bijuteria este de calitate inferioară, putând inhiba vindecarea, prin apariția alergiilor sau a dermatitelor de contact.
